Cu o săptămână în urmă fetiță mea a avut o problemă cu sănătatea. Câteva zile de febră mare ne-a trimis la spital. Experienta nu a fost plăcută. Nu pentru că personalul de la spital nu era atent sau bun, dar pentru ca suferința și teama era prea mare.

Îmi era atât de greu sa-mi văd fetita într-o asa situație. Ma simțeam atât de neputincioasă. Durerea era cu atât mai mare când o auzeam pe micuța mea spunând,” au mama” și îi curgeau lacrimile pe obrăjori.

Sentimentul de vinovăție era puternic în mine. Parca cineva îmi repeta în capul meu ca nu sunt o mamă bună, ca nu știu sa am grija de micuța mea.

Off!

Atunci mi-am jurat, m-am rugat și i-am cerut Bunului Dumnezeu s-o facă bine pe fetita mea și eu ma voi strădui sa fiu o mamă mult mai grijulie și mai atentă.

Eu am numai un copil dar pentru mine, ea face cât toți copiii de pe pământ.

Învăț în fiecare zi ca viata de mămică nu este ușoară dar este cea mai frumoasă.

Dumnezeu sa binecuvânteze toți copiii din lume! Sa fie toți copiii sănătoși! Iar pe noi părinții sa ne binecuvânteze cu răbdare și blândețe!

Sa avem grija de micuții noștri!